Ce este violența în familie?

„Violenţă în familie” este orice act vătămător, fizic sau emoţional care are loc între membrii unei familii. Aceasta poate include un singur episod sau mai multe acte de violență, formând un model de comportament abuziv prin exercitarea controlului. Violența în familie este un comportament intenționat. Scopul violenței în familie este stabilirea și exercitarea puterii și controlului asupra altei persoane.
Violența este folosită pentru a intimida, umili sau înfricoșa victima. Bărbații deseori folosesc violența împotriva partenerelor lor intime, inclusiv asupra actualelor sau fostelor soții, prietene ori partenere.
Violența apare atunci când o persoană obține și menține puterea și controlul asupra unei alte persoane, în cadrul unei relații intime. Este un model de comportament, în care partenerul intim aplică violența fizică, constrângerea, amenințările, intimidarea, izolarea și abuzul emoțional, sexual și economic pentru a controla sau schimba comportamentului celuilalt partener. Abuzatorul ar putea fi soțul sau fostul soț, concubinul sau partenerul cu care ai o relație, chiar și dacă nu locuiți împreună.
Ce trebuie să faci dacă ești abuzată?
Este posibil să nu dorești să discuți despre familia ta cu alte persoane. Sau este posibil să ai concepția că violența în familie este o problemă privată. Însă ea reprezintă de asemenea o chestiune publică. Această problemă afectează familii, copii și întreaga societate. Este foarte dăunător pentru copii să trăiască într-un mediu abuziv. Ai putea să discuți cu cineva – medicul, asistentul social, învățătorul, polițistul, sau orice persoană în care ai încredere. Dacă copilul tău este abuzat, este martor al abuzului împotriva ta, trebuie să contactezi poliția sau direcția de protecție a copilului. Ar putea fi foarte dificil pentru tine să ieși din situația de abuz fără ajutorul altor oameni.
Violența poate avea mai multe forme:
• VIOLENȚA FIZICĂ: îmbrânciri, pălmuiri, loviri cu/de obiecte, lovituri cu picioarele sau cu pumnul, tragere de păr, izbirea victimei de pereţi sau de mobilă, sugrumare, etc.
• VIOLENŢA PSIHOLOGICĂ: umiliri şi înjurături, batjocorire, criticarea opiniilor sau sentimentelor, ameninţări cu bătaia, ameninţare că o să ia copiii, folosirea copiilor pentru a trezi sentimente de vină, neglijare, amenințare, distrugere demonstrativă a obiectelor, manipulări psihologice sau izolarea forțată de prieteni, familie, copii, școală și/sau serviciu,etc.
Abuzul emoțional este grav. Rănile emoționale ar putea să se vindece foarte greu.
• VIOLENȚA SEXUALĂ: constrângere la relații sexuale sau atingeri nedorite, contactul sexual continuat după cererea de a-l opri, sau forțarea cuiva să se supună la o relație sexuală neprotejată sau umilitoare.
• VIOLENŢA ECONOMICĂ: interzicerea de a avea sau păstra un serviciu, limitarea accesului la veniturile și bunurile familiei, de a avea bani proprii, lipsire de mijloace de existență precum hrană, medicamente, etc.
• ABUZ ECONOMIC: Încercarea de a face persoana dependentă financiar, de exemplu menținerea unui control total asupra resurselor financiare, îngrădirea accesului la bani, interzicerea frecventării școlii/continuării studiilor sau angajării la un post de muncă.
• VIOLENȚA SPIRITUALĂ: de exemplu: limitarea sau interzicerea practicării unui cult religios sau unui mod de viață.
ATENȚIE! : oricare din aceste forme de abuz ar putea fi aplicate de abuzator și asupra copilului tău. În caz că suspectezi așa ceva, apelează de urgență la organele de protecție a copilului!
Prevenirea şi combaterea violenţei în familie fac parte din politica naţională de ocrotire şi sprijinire a familiei şi reprezintă o importantă problemă de sănătate publică. Pentru consolidarea, ocrotirea şi sprijinirea familiei, pentru asigurarea respectării principiilor fundamentale ale legislaţiei referitor la familie, egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi în realizarea dreptului lor uman la viaţă fără violenţă, Parlamentul a adoptat LEGE Nr. 45 din 01.03.2007 cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie.